Abandonul este actul și rezultatul concediu: concediu ceva de la el. Școala, la rândul ei, este cea legată de școală (centrul de învățământ unde se oferă instrucțiuni).
Noțiunea de abandon școlar, în acest fel, se referă la scoaterea unui student dintr-o instituție de învățământ înainte de sfârșitul etapei pe care a studiat-o. Cu alte cuvinte, când un student încetează să urmeze școala, deși nu și-a încheiat încă pregătirea, acesta renunță la școală.
Renunțarea la școală este o problemă socială. Acei oameni care nu finalizează pregătirea obligatorie stabilită de stat nu au cunoștințele necesare pentru a intra cu succes pe piața muncii. În acest fel, ei pot aspira doar la găsirea de locuri de muncă informale sau precare, fără posibilitatea de a progresa. Se poate spune că acești indivizi sunt dezavantajați în comparație cu cei care și-au terminat studiile școlare.
Pentru copii, accesul la educație este un drept. De aceea renunțarea la școală transformă copilul într-o victimă. Pe de altă parte, datorită naturii obligatorii a școlii, părinții care permit unui minor să părăsească școala sunt responsabili de această circumstanță.
În general, abandonul școlar este legat de alte probleme sociale. Există părinți care, din lipsă de bani, nu își pot trimite copiii la școală, deoarece nu își pot permite cheltuielile de călătorie, mâncare, materiale de studiu etc. La rândul său, nevoia de a genera venituri îi determină pe adulți să facă copiii să muncească. Așa se produce abandonul școlar. Pentru a evita acest lucru, statul trebuie să garanteze că familia are acces la resursele materiale necesare pentru subzistența lor și ca minorul să își finalizeze studiile.
În Spania, de mult timp, s-au lucrat intens pentru a reduce drastic numărul abandonului școlar. Și este că țara se află pe pozițiile cele mai înalte cu privire la factorul din toată Europa.
Studiile efectuate în acest sens au ajuns să lase date la fel de interesante despre abandonul școlar, cum ar fi următoarele:
-Există un procent mai mare de bărbați decât femeile care pariază să părăsească sala de clasă.
-Tările cu cele mai mari cifre pentru acest parametru pe vechiul continent, pe lângă Spania, sunt România și Malta. Față de acestea, unde aceste date sunt mai mici sunt Polonia, Slovenia sau Croația, printre altele.
-În nivelul educațional unde există cea mai mică rată de abandon este universitatea.
Numeroase sunt resursele care se consideră că există pentru a preveni apariția fenomenului abandonului școlar. Cu toate acestea, printre cele mai semnificative sunt următoarele:
-Toane și resurse disponibile pentru studenți pentru a ajuta studiul și îmbunătățirea rezultatelor lor academice.
-Campanii lansate de autorități pentru a sensibiliza importanța unei formări academice, atât personal, cât și la locul de muncă.
-Implementează noi metodologii care ajută la îmbunătățirea notabilă a performanței școlare a elevilor.
-Lucrarea de uniune și cooperare a întregii comunități educaționale, în care sunt implicați atât părinții, profesorii, cât și elevii.
-Proiecte de colaborare care vin să promoveze instruirea, învățarea și dorința elevilor de a se instrui pentru a-și atinge viitorul pe care și-l doresc.