Pregnancia este o calitate care posedă formele care pot fi capturate prin simțul vederii. Această calitate este legată de formă, culoare, textură și alte caracteristici care facilitează observatorul să o surprindă mai rapid și mai ușor.
Este interesant de menționat că, conform studiilor efectuate în sectoare precum arta, s-a constatat că figuri precum pătratul, cercul sau chiar triunghiul echilateral au sarcini mai mari. Și este că simplitatea lor le face să fie mult mai „atrăgătoare” și „izbitoare” decât orice alt tip de figuri care sunt stabilite în fața privirii unei persoane. Un fapt care este foarte mult luat în considerare, în special în domeniul designului și publicității.
Cu cât sarcina este mai mare, cu atât este mai ușor pentru omul să înțeleagă figura. Aceasta înseamnă că, printre trei sau patru cifre, cea cu cele mai mari sarcini este cea care reușește să atragă atenția mai întâi.
Să presupunem că găsim cinci perne rotunde sau perne pe o canapea. Patru dintre ele sunt albe și unul roșu. Perna roșie va fi prima care ne va atrage atenția și, prin urmare, cea mai însărcinată dintre cele cinci.
Ceva similar se va întâmpla dacă pe un perete sunt afișate opt tablouri. Șapte dintre tablouri măsoară 15 x 15 centimetri, în timp ce restul măsoară 40 x 40 centimetri. Acest ultim tablou, datorită caracteristicilor sale vizuale, va fi cel cu cele mai mari sarcini.
Ideea sarcinii se bazează pe diverse proprietăți, cum ar fi ordinea, simetria și coerența în structura figurii. Cifrele cu sarcini mai mari au o capacitate comunicativă mare, deoarece transmit cu viteză și reușesc să se fixeze pe observator.
Sarcina este, de asemenea, una dintre legile care fac parte din doctrina Gestalt, deoarece această mișcare afirmă că experiența care derivă din percepție ia de obicei forma cea mai simplă.
Concret, această psihologie, care s-a născut la începutul secolului al XX-lea în Germania, trebuie menționat că are o serie de maxime fundamentale care sunt cele care servesc la stabilirea acelei afirmații care o identifică:
• Legea închiderii, care ajunge la stabilește că, în fața oricărei figuri incomplete, ființa umană are capacitatea de a „adăuga” elementele care lipsesc.
• Legea continuității. În acest caz, înseamnă că, chiar dacă un model dispare, mintea este responsabilă de continuarea acestuia.
• Legea proximității, care presupune că ființa umană poate întreprinde gruparea elementelor din fața sa.
• Legea asemănării. Această maximă arată clar că mintea este capabilă să procedeze la gruparea tuturor elementelor pe care, pentru o anumită situație, le consideră similare.
Legea relațiilor cifră-sol, simetria sau legea proximității sunt alți piloni fundamentali ai acestei teorii Gestalt, care a fost dezvoltată, propusă și consolidată de figuri precum Kurt Lewin, Max Wertheimer sau Kurt Koffka, printre altele..