Învățarea este denumită proces de dobândire a cunoștințelor, abilităților, valorilor și atitudinilor, posibilă prin studiu, predare sau experiență. Acest proces poate fi înțeles din diferite poziții, ceea ce implică faptul că există diferite teorii legate de faptul învățării. Psihologia comportamentală, de exemplu, descrie învățarea în funcție de schimbările care pot fi observate în comportamentul unui subiect.
Procesul fundamental în învățare este imitația (repetarea unui proces observat, care implică timp, spațiu, abilități și alte resurse). În acest fel, copiii învață sarcinile de bază necesare pentru a supraviețui și a se dezvolta într-o comunitate.
Învățarea umană este definită ca schimbarea relativ invariabilă a comportamentului unei persoane ca urmare a experienței. Această schimbare se realizează după instituirea unei asocieri între un stimul și răspunsul corespunzător. Capacitatea nu este exclusivă pentru specia umană, deși în ființa umană învățarea a fost constituită ca un factor care depășește capacitatea comună a celor mai similare ramuri ale evoluției. Datorită dezvoltării învățării, oamenii au reușit să ajungă la o anumită independență față de mediul ecologic și chiar o pot schimba în funcție de nevoile lor.
Pedagogia stabilește diferite tipuri de învățare. Putem menționa învățarea descoperirii (conținutul nu este primit pasiv, dar este reorganizat pentru a se potrivi schemei cognitive), învățare receptivă (individul înțelege conținutul și îl reproduce, dar nu poate descoperi ceva nou), învățare semnificativă (atunci când subiectul leagă cunoștințele lor anterioare cu noua și le oferă coerență în funcție de structura cognitivă) și învățare repetitivă (produsă când datele sunt memorate fără a le înțelege sau a le lega de cunoștințele anterioare).
Teorii despre învățare
Așa cum a definit Isabel García, învățarea este toată acea cunoaștere care este dobândită din lucrurile care ni se întâmplă în viața de zi cu zi, în acest fel sunt dobândite cunoștințe, abilități etc. Acest lucru se realizează prin trei metode diferite, experiență, instruire și observare.
Potrivit Patricia Duce, unul dintre lucrurile care influențează considerabil învățarea este interacțiunea cu mediul înconjurător, cu alți indivizi, aceste elemente modifică experiența noastră și, prin urmare, modul nostru de analiză și de apropiere a informațiilor. Prin învățare, un individ se poate adapta mediului și răspunde la schimbările și acțiunile care se dezvoltă în jurul său, schimbându-se dacă acest lucru este necesar pentru a supraviețui.
Există multe teorii despre motivul și modul în care ființele umane accesează cunoștințele, precum cea a lui Pavlov, care afirmă că cunoștințele sunt dobândite din reacția la stimuli simultan; sau teoria lui Albert Bandura în care se spune că fiecare individ își asociează propriul mod de învățare în funcție de condițiile primitive pe care a avut de a le imita modele. La rândul său, Piaget o abordează analizând exclusiv dezvoltarea cognitivă.
Teoriile învățării încearcă să explice modul în care sensurile sunt structurate și noile concepte sunt învățate. Un concept servește la reducerea învățării până la un punct pentru a o incomoda și a- l putea înțelege; Ele servesc nu numai pentru a identifica oameni sau obiecte, ci și pentru a le ordona și pentru realitatea porumbeilor, astfel încât să putem prezice ce se va întâmpla. În acest moment, putem afirma că există două modalități de formare a conceptelor: empiristul (se realizează printr-un proces de asociere, unde subiectul este pasiv și primește informația prin simțuri) și cel european (se realizează prin reconstrucție, subiectul este activ și este responsabil de construirea învățării cu instrumentele disponibile)În concluzie, vom spune că învățarea constă într-una din funcțiile de bază ale minții umane, animale și ale sistemelor artificiale și reprezintă dobândirea de cunoștințe din anumite informații externe.
Trebuie menționat că în momentul în care se nasc toate ființele umane, cu excepția celor care se nasc cu un handicap, avem același intelect și că, în funcție de cum se dezvoltă procesul de învățare, capacitatea intelectuală menționată va fi folosită într-o măsură mai mare sau mai mică.
Învățarea dobândește, analizează și înțelege informații din exterior și aplică-le propriei existențe. Atunci când învață, indivizii trebuie să uite preconcepțiile și să dobândească un nou comportament. Învățarea ne obligă să schimbăm comportamentul și să reflectăm noi cunoștințe în experiențele prezente și viitoare. Învățarea necesită trei acte esențiale: observați, studiați și practicați.