Pentru a cunoaște semnificația termenului de proiectare a curriculumului, este necesar, în primul rând, să descoperim originea etimologică a celor două cuvinte care îi conferă forma:
-Designul provine din „disegno” italian, care poate fi tradus prin „desen”.
-Curricularul, din partea sa, emană din „curriculumul” latin, care înseamnă „plan de studiu” și care este rezultatul sumei a două componente clar definite ale limbii menționate: substantivul „cursus”, care este sinonim cu „carieră”. și sufixul „-culo”, care poate fi tradus prin „instrument” sau „mediu”.
Noțiunea de design poate fi folosită pentru a denumi delimitarea a ceva (un proiect, o lucrare etc.). Curricularul, la rândul său, este ceva legat de un curriculum: un program de studiu.
Prin urmare, ideea de design curricular se referă la un proces care permite organizarea și dezvoltarea unui plan educațional. Prin această structurare, scopul este de a satisface nevoile de instruire ale studenților.
Proiectarea curriculară este reflectată într-un document care prezintă structura planului de învățământ, care detaliază caracteristicile și proiectează sfera de pregătire. Acest document menționează obiectivele curriculumului, competențele care trebuie dezvoltate, rezultatele care trebuie urmărite și certificarea oferită.
Datorită proiectării curriculare, se poate afirma că pregătirea este relevantă în funcție de gradul de pregătire. Profesorii găsesc în el un ghid pentru desfășurarea activității pedagogice.
Proiectarea curriculumului poate fi spusă pentru a defini ce, cum și când este predat. De asemenea, oferă răspunsuri la aceste întrebări cu privire la acțiunea de evaluare. Conceptele ideologice, factorii sociali, problemele legate de epistemologie și temele psihologiei fac parte din proiectare.
Pentru a realiza un design curricular, este necesar să fie clar că este necesar să se efectueze o serie de sarcini, cum ar fi următoarele:
-Diagnosticul problemelor și nevoilor în ceea ce privește contextul și situația existentă. Concret, această lucrare este alcătuită din trei etape fundamentale: studiul care este cadrul teoretic, explorarea situațiilor reale și determinarea problemelor și nevoilor.
-Modelarea curriculumului, în care, de exemplu, conținutul necesar este determinat pentru atingerea obiectivelor dorite.
-Structurarea curriculară, unde, de exemplu, se alege ordinea în care se va dezvolta proiectarea curriculară.
-Organizarea pentru implementare, adică stabilirea de măsuri pentru a garanta care este implementarea proiectului curricular.
-Proiectarea evaluării curriculare, care trebuie să aibă ca punct de plecare care sunt obiectivele terminale.
Proiectarea curriculară, pe scurt, este procedura care permite planificarea generală a activităților academice. Curricula, odată definită, este apoi adaptată condițiilor particulare ale fiecărei unități de învățământ, respectând întotdeauna principiile stabilite în proiectare. În acest fel, se urmărește garantarea faptului că fiecare dintre studenți își poate dezvolta potențialul, se poate instrui și finaliza procesul educațional pregătit pentru a se integra la un nivel superior sau universul muncii.